Zilele acestea a fost dat publicității raportul de țară pentru România, DESI 2018.
În acest raport, este apreciat demersul țării noastre de a implementa cartea electronică de identitate, prin inițiativa legislativă a MAI din martie 2017. Așa cum arată și raportul Comisiei care referă aspecte prezentate în expunerea de motive a inițiativei legislative, ce poate fi accesată aici și din care am extras un pasaj mai jos.
„Având în vedere evoluția tehnologică pe care o cunoaște societatea informațională, cu referire la multiplicarea serviciilor oferite cetățenilor, subscrise domeniului e-guvernare, e-administrație, e-identitate, e-sănătate, precum și în considerarea proiectelor europene aflate în derulare (European Citizen Card, i2010 etc.), se impune ca viitorul document de identitate să ofere titularului accesul la aceste servicii, atât la nivel național, cât și la nivel european, precum și să asigure suportul tehnic necesar, în vederea folosirii semnăturii electronice pentru reducerea birocrației în relațiile cetățeanului cu autoritățile publice.”
Practic, cartea electronică de identitate ar deveni un instrument modern de autentificare al cetățenilor în raport cu serviciile adminstrative ale statului, precum și un suport fizic la îndemână pentru certificatele calificate, făcând astfel semnătura electronică calificată mult mai accesibilă pentru cetățeni, acest tip de semnătură electronică fiind singurul care are aceeași valoare legală cu semnătura olografă la nivel european, conform Regulamentului EIDAS.
AFSC rămâne deschis pentru a contribui cu expertiza de peste 15 ani în domeniul semnăturilor electronice și al certificatelor digitale a juriștilor și experților tehnici la definitivarea unei forme a legii care să nu ducă la încălcarea legislației europene și care să nu vulnerabilizeze, prin acceptarea tacită, împreună cu semnătura electronică oferită de MAI, a oricăror semnături electronice nereglementate, neverificate și posibil neverificabile din lume.
Considerăm că propunerea unei forme care nu lasă loc de interpretări a legii este responsabilitatea tuturor actorilor implicați, direct sau indirect, în procesul legislativ.
Demersurile unei părți din mediul tehnic din administrație, promovate netransparent, din motive pe care nu le înțelegem, deviază obiectivele acestui proiect atât de important pentru dezvoltarea digitală a României, transformând această inițiativă apreciată la nivelul UE, într-un potențial act de încălcare a legislației europene.